Florin Gusul Inca o panarama de blog!

Nikola Tesla

November 27

Genialul Nikola Tesla inventatorul mileniului II

Inventatorul şi fizicianul Nikola Tesla este considerat unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai omenirii. Fizicianul de origine sârbă (o alta teorie spune ca ar fi de origine romana AICI)și-a pus amprenta pe foarte multe invenţii din domenii conexe precum inginerie, robotică, electricitate, fizică nucleară, dar și informatică. Principiile expuse de Tesla s-au dovedit a fi o bază reală și importantă pentru ca progresul tehnologic să atingă noi culmi.

Pe lângă invențiile clasice recunoscute de întreaga societate, Tesla a mai fost si un mare vizionar. Pe lângă teoriile mai puţin ortodoxe despre OZN-uri, ocultism sau paranormal, a mai existat și o propunere incredibilă din partea omului de știință pentru ca omenirea să se îndrepte spre culmile mărețe ale cunoașterii și adevărului absolut. Este vorba despre eugenie, o teorie și o practică care încearcă să amelioreze populațiile umane prin măsuri genetice ca de pildă sterilizarea persoanelor mai puțin apte din cadrul populației, interzicerea procreării anumitor persoane, alegerea părinților, uciderea copiilor născuți cu handicapuri.
Pentru prima dată, în 1930, Tesla susținea că rasa umană are nevoie să fie purificată pentru că altfel progresul nu este posibil. Astfel, se pot elimina cele mai multe dintre bolile genetice și doar oamenii cei mai puternici și cei mai inteligenți vor avea posibilitatea la viață. De asemenea, conform eugeniei omenirea are nevoie ca un control absolut să existe atunci când vine vorba despre procreație. În opinia omului de știință, doar cei care trec anumite teste pot avea moștenitori.
Eugenia s-a născut odată cu teoria evoluționistă a lui Darwin, iar Tesla a fost impresionat de această idee încât a elaborat mai multe lucrări despre implementarea ei în viața cotidiană. Purificarea rasei umane trebuia făcută în urma unor pași bine stabiliți, astfel încât până în 2100 să devină o realitate, cel puțin așa credea Tesla.

 

Chiar dacă la prima vedere eugenia pare o teorie de-a dreptul șocantă să nu uităm că și natura a instrumentat o astfel de măsură atunci când vine vorba despre evoluția speciilor. În acest fel, chiar dacă ne place sau nu, doar indivizii cei mai puternici supraviețuiesc, iar ceilalți sunt supuși morții și astfel specia respectivă se păstrează cât de poate de curată și sănătoasă. Probabil că aceasta a fost principala motivație pentru care fascismul, în frunte cu Hitler, a adoptat această măsura ca una care urma să fie adoptată indiscutabil după câștigarea celui De-al Doilea Război Mondial.
Imediat după ce fascismul a fost eradicat, eugenia a devenit un subiect tabu și respins de cele mai multe ori. Oare eugenia poate ajuta evoluţia omenirii cu adevărat sau este doar un mit?

Câteva dintre invențiile lui Tesla:

Curentul alternativ (CA) (1882)
Radioul
Becul fară filament sau lampa fluorescentă
Principiile teoretice ale radarului
Sisteme de propulsie prin medii electromagnetice (fără a fi necesare părți mobile)
Rețele de curent alternativ cu una sau trei faze
Generator și motor cu mai multe faze
Tehnologia de transmisie fără fir (wireless) și telecomanda (1898)
Circuitul de înalt voltaj „Tesla Coil” (1891)
Motorul de inducție (1887)
Submarinul electric
Studii asupra razelor X
Principiul de funcționare ale motoarelor reactive
Teoria dinamicâ a gravitației
Câmpul de propulsie anti-electromagnetic sau propulsia spațială (brevetul #6,555,114 din 1928)
Undele gravitaționale
Bobina Tesla
Energia liberă
Începuturile HAARP
Generatorul de cutremure
Raza morții
Plăcile de energie violetă sau pozitivă
Electroterapia
Bobina bifilară
Principiul de decolare a avioanelor dintr-un punct fix
Conceptul vehiculelor electrice

Un film interesant despre inventiile secrete ale lui Tesla  AICI
http://www.filmedocumentare.com/secretele-disparute-ale-lui-nikola-tesla/

Florin Gusul

Mihai Teliman

November 25

150 de ani de la moartea lui Mihai Teliman - 21 decembrie 1902 - 21 decembrie 2013

Mihai Teliman (20 noiembrie 1863, Siret, judeţul Suceava – 21 decembrie 1902, Siret) este un prozator şi gazetar. Părinţii lui se numeau de fapt Tilleman, tatăl fiind funcţionar la Garda Financiară. Teliman învaţă la „şcoala reală inferioară” din Şiret (1875-1877), având, un timp, printre profesori pe folcloristul S. Fl. Marian, şi la Liceul Real din Cernăuţi (1877-1882). Cu o bursă oferită de Fondul Religionar Ortodox din Bucovina, a putut pleca la Viena, unde timp de 5 ani frecventează cursurile Şcolii Superioare de Arte şi Meserii, secţia desen şi pictură.

În 1888 va ajunge profesor suplinitor de franceză şi desen la gimnaziul din Suceava, unde va fi coleg cu Vasile Bumbac, S. Fl. Marian, Ştefan Ştefurea. Disponibilizat în urma unui conflict cu conducerea liceului în 1890, este angajat de G. Popovici (T. Robeanu) ca foiletonist la „Gazeta Bucovinei”, unde lucrează între 1891 şi 1893 şi în 1895 şi 1896. În acest răstimp călătoreşte de mai multe ori la Viena, pentru a-şi da examenul de capacitate, mereu amânat. De câteva ori ia parte la şedinţele societăţii „România jună” din Viena şi citeşte din foiletoanele sale.

Din 1897, când apare la Cernăuţi „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemente şi demascatoare la adresa guvernului şi a aparatului administrativ habsburgic, încât redacţia nu îndrăzneşte să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” şi la ziarul cernăuţean „Deşteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) şi la „Sentinela”. A scos în broşură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existenţă boemă, va sfârşi la 39 de ani. Cu puţin timp înainte revenise în casa  părintească din Siret. Postum vor apărea volumele Foiletoane (1906) şi Nuvele umoristice (1909).

 

Teliman era un foarte bun cunoscător al literaturii universale, cu preferinţe pentru Shakespeare, Lenau, Heine, Rousseau, Mark Twain, Maxim Gorki. Om profund, cu idei îndrăzneţe şi originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins şi dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneţ, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obişnuite dintre lucruri. Cultura imprimă stilului, adesea persiflant, ţinută intelectuală. Teliman nu evită umorul popular, iar câteodată nuanţa umorului său aminteşte de Costache Negruzzi. Sarcasmul şi fraza caustică ţintesc în puternicii zilei, aluzia la realităţile politice e transparentă.

Moartea lui Dule (reprodusă şi în „Convorbiri literare”, 1898) imaginează o situaţie caragialescă: reluarea, în toate gazetele, a unei informaţii neverificate şi consecinţele absurde ale faptului. Este reuşită parodierea tonului bombastic şi oportunist, caracteristic publicaţiilor politice. Şanse mai mari ar fi avut Teliman în parodie, însă el rămâne prea adesea la anecdotă. Scrierile sunt inegale, dar trebuie preţuit curajul civic al autorului, ca şi încercarea de a da ţinută literară foiletonului politic.

Este înmormântat în cimitirul bisericii de lemn din satul Mănăstioara, astăzi cartier al orașului Siret. La mormântul său, societatea academică Junimea din Cernăuți i-a ridicat un frumos monument, pe care sunt scrise următtoarele cuvinte: Mihai Teliman. 1863-1902. “…și m’am întors în patrie din Saul un Paul”. Societatea academică “Junimea” din Cernăuți cinstește memoria scriitorului care a fost un atât de viteaz crainic al conștiinței românești.

 

Florin Gusul

Bibliografie:

www.crispedia.ro, ro.wikipedia.org , dragusanul.ro

Florin Gusul (8 aprilie, 1970, Siret) este o prezenta activa intre sustinatorii si animatorii actiunilor si productiilor culturale din oraselul cu nume de rau al toposului sucevean. A publicat si publica in mai toate periodicele siretene si judetene, incepand de la Actualitatea sireteana si pana la “contemporanul” Saptamana sireteana si radio Iasi.  Membru al diferitelor cenacluri literare din raza in care isi creste devenirile. Antologat in volumul Frumusetea ingerilor inainte de revolta  (Ed. Musatinii/Bucovina viitoare, Siret, 1999).Publica in 2009 volumul de poezie “Ganduri peregrine” (Editura Agnos Sibiu). In 2012  a aparut volumul de poezie “Capac pentru oala cu chisleac”- grafica Mihai Panzaru PIM, (Editura Agnos Sibiu).
Romeo Petrasciuc editor  “Editura Agnos”  Sibiu. În 2015 a apărut lucrarea “Pași peste veacuri” – Florin Gușul, Ovidiu Buzec. 160 de pagini cu fotografii ale orașului Siret din perioada 1860-1989.

Membru in Reteaua Literara