Florin Gusul Inca o panarama de blog!

Ionuţ Mangu şi Prietenii

February 23

Ionuţ Mangu şi Prietenii

Articol scris de Ioan Mateiciuc

Articol preluat cu acordul autorului.

http://trupafloaredefolk.blogspot.com/

A fost deviza care a dat naştere unei noi seri de neuitat la Siret. Mulţi s-ar întreba ce Doamne fere’ e la Siret? De data aceasta Căţelandrii noştrii dragi au revenit pentru a fi toţi laolaltă(despre prietenii de la ICARUS vorbesc), a venit şi Ilie de la Cluj(Bobyguard-ul lui Olăraşu), de unde a venit şi invitatul special al serii, nimeni altul decât, câştigătorul trofeului Festivalului FOLKEVER, Siret, 2009, Ionuţ Mangu, un nume cu rezonanţă deja în muzica folk românească(mi-a dat 10% pentru publicitate şi vorbe frumoase:)))))). Un Club Black Cat mai plin ca niciodată(nu am să încetinesc din a le multumi celor prezenţi la eveniment, au dat dovadă de caracter şi sensibilitate, dar şi de educaţie muzicală), un sunetist surpriză pentru noi toţi, căruia nu-i putem mulţumi decât la pătrat(Florine reprofilează-te), şi dacă am vorbit atât de frumos despre toţi, ce să vă mai zic de artişti? O seară în care s-au cântat 4 ore mari şi late, să nu vă spun că publicul nu se săturase cu 4 ore de folk, mai vroiau să cânte cineva, dar vorba aia, cum numai la nunţi se cântă până dimineaţă şi cu dedicaţie, tot timpul specială, am încheiat seara cu un cântec de grup Vinovaţii fără vină şi cu gânduri bune. Ne vedem la următoarea seară sireteană de folk cât de curând…

Pelerinaj la dracu’n praznic.

February 8

Pelerinaj la dracu’n praznic.

Autobuzul, care azi se numeste autocar ma zgaltaie elegant in drum spre minunata Resita. Am plecat de la Timisoara spre Tarnova unde trebuie sa merg la o reuniune  unde se sarbatoreste nasterea unui bebe urlator si plin de el. Resita, un fel de comuna plina de gropi si noroi cu blocuri afumate cred de la otelariile din jur care, candva cele mai mari din tara , azi dor niste buticuri(era sa scriu boticuri, iar ma gandesc la sex)prapadite unde lucreaza cativa localnici. Seamana cu Siretul de acum 2-3 ani, cand si la noi dadeai cu curul in toate gropile noroioase si cantai ode primarului portocaliu. Portocalii sunt si astia din Resita, stralucesc, sunt incantat ca o iau in buza, arata de parca vine sfarsitul lumii. Plini de noroi si capete plecate, baruri de tip “valea jiului”mizerie si femei ca dracu de frumoase. Beau o zoaie de cafea si ma urc cu picioarele pline de noroi capitalist in masina care venise dupa mine. Urcam pe munte spre Tarnova, drum de cacat dar peisajul mirific,contraste izbitoare, nu ne meritam tara asta ar trebui sa ne deporteze cineva naibii in Congo sau Republica Capului Verde. Ma hurduca ca dracu rabla, ajung dupa o ora in sat. Evident, m-i se prezinta Caminul Cultural(de ce puii mei se cheama asa nu stiu)magazinul mixt, barul central si statia de “autocare”. Groaznic, imi vine sa plec naibii,semnal nu este la telefon, internetul, habar nu au astia ce e ala, doua babe ne dau buna ziua cu mana ridicata, coboram din rabla si sunt invitat in sala de festivitati al Caminului Cultural din Tarnova. Intru vijelios ca afara te caci de frig, si inauntru o soba de fier de 3 metri radiaza de fericire. Ma lipesc instant sa-mi incalzesc oule si privesc in jur.Baloane incarligate, hartie creponata pe peretii de un verde cacaniu si un ciumpalac care baga muzica la un calculator si un sistem de 5 boxe de 3 vatzi futaky. Ma pup cu matusile strang mana taranilor si merg la “dygei”sa-i dau un cede cu muzica de la mine adus special sa nu se plictiseasca moldovenii la cumatrie. Plecam sa ne cazam prin vecini, imi schimb izmenele , ma trag la anzug si Krawatten ma dau cu cavali blue si sar la biserica. Se balaceste copilul iesim afara , frig ,vant si gheata, noroi si pietre, rup papucii spre sala. Muzica canta , ciumpalacii vin, bag in mine niste salam de vara cu ardei rosii, beau o chestie tulbure dintr-o sticla de plastic, are gust de pufoaica,si fug la soba ca imi tremura genunchii de frig. Seara dansanta, doi pasi la dreapta doi la stanga , sunt pe cale sa adorm asa sunt de plicticosi. Barbatii au niste dinti galbeni(de la pufoaica cred)si put, iar femeile…femeile unde dracu sunt? Cateva babe se invart cracanate si cu baticuri colorate. Rad ca prostul de unul singur…ce dracu caut eu aici? Fac poze, evident, mananc la foc automat ce se aduce. Merg sa ma pis si trec prin bucatarie. Bucatari niste ciumpalaci in cisme de cauciuc noroioase chercheliti si foarte pasivi. Unul pune niste laturi dintr-o oala, intreb ce e si imi spune ca e supa de gaina de Tarnova. Ma rog o fi ospecie noua de se lauda asa, cred ca behaie sau ceva. Daca vedeam ce fac “bucatarii”nu mai bagam nika in mine.Vine in sfarsit de pus banii, urca unul pe scena si incepe sa urle”poftiti la moara ca e traista goaaaalaaaa”. Se reped taranii cu baloane, izmene de copil, scutece, plapume, maruntis, beau toti dintr-o sticla, unul scrie pe o foaie ce da fiecare ala urla in continuare, ma inghesiu si eu dau din coate ajung la ala ii arunc ce naiba am adus, imi indeasa altul sticla baloasa in bot cica trebuie sa beau, nu beau ca imi vine sa borasc si scap viu din imbulzeala. Imi iau catrafusele si o intind la somn inghesuindu-ma cu cei care ieseau deja de acolo de parca ne fugarea mimilica ce-a rea si turbata.

Nu va recomand Tarnova, mergeti naibii in Bahamas.

Mai jos poza unde se poate vedea frumusetea sexului frumos. E tot ce am putut gasi pentru voi sau ma rog, pentru mine. Nu v a spun cum am reusit sa corup aceste dive, e secretul meu de gigoloi.

Drujba – Vidanjor de serviciu !

Peregrin prin Timisoara

February 4

Peregrin prin Timisoara

Au trecut 20 de ani de la ultima vizita in Timisoara. Am asteptat, am avut asteptari dar nimic schimbat in orasul de pe Bega, doar oameni mai tristi , mai grabiti, mai preocupati. Unii mai zambesc asa cum faceau toti acu’ 20 de ani, altii doar trec ca niste umbre peste zebra la care s-a oprit tramvaiul din care conductorul se uita si el absent si incruntat. In piata, porumbei, stau sa se joace cu copii care ii hranesc de zor.Ma opresc si ma uit si eu la gramada de “gaini” zburatoare si ma intreb de ce noua maturilor ne este atat de greu sa ne bucuram de ce vedem in jurul nostru, copiilor nu le pasa de nimic.
Vreaaaaaau sa fiu cooooopil!!!! Ma ajuta cineva?
Vizitat locurile revolutionare, monumente , librarii, galerii de arta si evident mall-ul unde am trecut la cafea cu tigari, cautat nimic definit prin tarabele din mall si gata. Nu sunt nici vesel, nici trist, nimic extraordinar, nimic aiurea. In Timisoara totul decurge normal.
Pun si io niste poze pentru care vrea sa vada cat de inteligent sunt.

Drujba – Vidanjor de serviciu in concediu fortat !

Florin Gusul (8 aprilie, 1970, Siret) este o prezenta activa intre sustinatorii si animatorii actiunilor si productiilor culturale din oraselul cu nume de rau al toposului sucevean. A publicat si publica in mai toate periodicele siretene si judetene, incepand de la Actualitatea sireteana si pana la “contemporanul” Saptamana sireteana si radio Iasi.  Membru al diferitelor cenacluri literare din raza in care isi creste devenirile. Antologat in volumul Frumusetea ingerilor inainte de revolta  (Ed. Musatinii/Bucovina viitoare, Siret, 1999).Publica in 2009 volumul de poezie “Ganduri peregrine” (Editura Agnos Sibiu). In 2012  a aparut volumul de poezie “Capac pentru oala cu chisleac”- grafica Mihai Panzaru PIM, (Editura Agnos Sibiu).
Romeo Petrasciuc editor  “Editura Agnos”  Sibiu. În 2015 a apărut lucrarea “Pași peste veacuri” – Florin Gușul, Ovidiu Buzec. 160 de pagini cu fotografii ale orașului Siret din perioada 1860-1989.

Membru in Reteaua Literara